YaU Concept

Un concurs pe o durata de 4 saptamani (perioada 11 mai -  11 iunie) – organizat in colaborare cu revista Sapte Seri, la care YaU a oferit in fiecare saptamana cate un premiu (din tot ce face ). Concursul s-a incheiat saptamana trecuta .

saptamana 1 … o lampa realizata  prin tehnica origami

saptamana 2 … 2 masti venetiene

saptamana 3 … ceasul 12 ore

… si saptamana 4 … un aranjament floral

Primii 3 castigatori au ridicat premiile de la redactia Sapte Seri, insa premiul din saptamana 4, a fost ridicat de la noi de la sediu.  Am cunoscut-o pe castigatoare, Carmen Bogdan si speram ca i-a placut premiul primit

Mimo si Bobo  au fost o provocare pentru noi ) … sunt 2 personaje de desene animate de pe BeBe TV,  iar noi a trebuit sa ii aducem la viata.

La acest “proiectel” am lucrat cu Oana Micu (artista care face papusile personaje, disponibile la noi in magazin ) .

Oana a facut o treaba excelenta … si nu o zic doar eu … spune si Tudorica, beneficiarul personajelor ) .

YaU Shop, altfel de decoraţiuni … un articol in TIME OUT Bucuresti despre YaU shop .

Trebuie sa spun cateva cuvinte despre Elisabeta – o femeie care a stiut ce a vrut si care a trait fiecare moment la intensitate maxima.

De multe ori mi-a dat sfaturi intelepte si mai ales a stiut sa spuna o vorba buna in momentul in care a fost nevoie. A fost o femeie puternica din toate punctele de vedere, o femeie care a stiut intotdeauna sa fie echilibrata si mai ales a stiut sa fie inteleapta.

Am mereu in minte imaginea ei zambitoare, glumele ei pline de haz si mai ales felul ei de a fi … vedea mereu jumatatea plina a paharului si avea o obsesie … trebuia sa termine tot ceea ce incepea.

Avea o minte agera , care a lasat in urma multi semeni din generatia ei … dar si ea a stiut ca a trait intr-o perioada in care fetele, desi foarte capabile, nu puteau sa faca mai mult decat li se permitea.

Ea m-a invatat sa desenez, ea mi-a transmis dragostea pentru flori si tot ea m-a invatat ca trebuie sa fiu sigura pe mine si sa stiu ce vreau.

Ea, Elisabeta … a fost bunica mea … s-a stins saptamana trecuta la 87 de ani.  Acesta e modul meu de a-mi lua ramas bun de la ea si de a-i multumi pentru tot ce m-a invatat …

Astazi a fost o zi vesela … am cumparat revista IGLOO (mai  – nr:101) si am citit articolul despre YaU si MioBio – cele doua magazine din Jules Michelet nr:9.

Suntem fericiti … si multumim pe aceasta cale celor de la Igloo .

Cu ocazia zilei  Olandei, Bart van der Elsken, master florist cunoscut in Olanda, a vorbit si a facut demonstratii de arta florala  in Bucuresti la Hotel Radisson (miercuri 28 aprilie) .

O zi plina, in care am facut multe si cel mai important am invatat multe .

Ziua a inceput cu demonstratia de arta florala, dupa care a continuat cu un concurs de “florarit” la care bineinteles am participat cu mare drag.  A fost un concurs in care toti participantii au avut la dipozitie aceleasi flori si acelasi interval orar ca sa realizeze un aranjament si un buchet. M-am simtit ca la o Schita de Schita din facultate in care trebuia sa iau decizia cea mai buna in timp util ca sa o pot si realiza.

O experienta interesanta, desi eu una nu am fost foarte multumita de mine si de deciziile pe care le-am luat in timpul concursului.

Parte cea mai interesanta a venit abia la final cand, dupa decernarea premiilor, Dl Bart van der Elsken a trecut in revista fiecare aranjament si a comentat ce e bine si ce e rau din punctul lui de vedere … parte pe care eu personal am savurat-o la maximum.  O experienta foarte constructiva  .

Astept cu mare interes urmatoarea provocare in materie de arta florala … ma bucur ca am luat parte la concurs si ca am putut sa urmaresc la lucru un maestru florist si bineinteles felicitari Florentinei Lazar, castigatoarea concursului (mi-a placut mult ce a facut ).

Miercuri 7 aprilie, pe TVR 1,  in cadrul emisiunii Oameni ca Noi, a fost un reportaj despre evenimentul Flori de Lumina in Noaptea Lumanarilor .

Nu pot sa nu scriu despre escapada de 2 zile de ACASA.  Am lasat Bucurestiul pentru 2 zile sa petrecem Sarbatoarea de Paste alaturi de ai nostrii.  Anul acesta am lasat pisoii acasa .

Ca de obicei, mamele ne-au asteptat cu tot ce se poate mai bun si mai gustos … asa ca nu am ezitat sa gustam din tot si din toate …

Chiar daca a fost scurt, nu am putut sa nu dau o tura prin minunatele imprejurimi … un pic de padure, un pic de pasune, un pic de livada … impreuna cu minunatele animalute de casa … 8 caini si 2 pisici .

Am reusit sa ma sui intr-un copac … in speranta ca voi fi mai aproape de cer ) …. E usor sa urci, mai greu e sa cobori, drept urmare m-am ales cu un semn de vacanta chiar in frunte.  E bine ca a fost doar atat .

Am revenit in Bucuresti … cu bateriile ceva mai incarcate.

Suntem bucurosi pentru ca 2 din produsele YaU au aparut in editia primavara 2010 al revistei Harper’s Bazar. Este vorba despre Lampadarul OBLIO si mobilierul modular .

E 8 Martie … si nu se poate martie fara urari de bine pentru doamne si domnisoare.

Asadar,  La Multi Ani!, multa caldura in suflet si tot ce va doriti … Sa aveti un 8 Martie plin de bucurie …

De curand “rasfoiam” blogul Mónikai Pădureţ si mi-a atras atentia un post anume despre bucurie … este un citat din Petru Cretia … .
“Despre care bucurie, va veti intreba, ca multa pricina de bucurie nu ne-a fost data in anii acestia tulburi si amari. Si totusi ma voi incumeta sa vorbesc despre bucurie si sa arat cate temeiuri are ea in vietile noastre, in orice vreme si aproape orice-ar fi. Bucuria nu depinde nemijlocit si supus de imprejurari, ea este o putere vie a sufletului si isi trage puterea din propria ei esenta. Ea stie sa alega chiar si putinul bine cat se afla intr-o stare de lucruri si sa-l aseze mai presus de tristete,facandu-si din floare gradina. O vorba buna, o inseninare a cerului, un ras de copil, un gest de prietenie, un act de indemanare sau de istetime, o delicatete a cuiva, mirosul zapezii, o amintire fugara ii ajung. Sufletul capabil de bucurie este bogat, cuprinzator si cald, deschis catre ale lumii si catre semeni. Omul care stie sa aleaga bucuria nu cauta raul cu lumanarea, nu se vaicareste cat e ziua de lunga, nu cauta la fleacuri, priveste lucrurile cu ingaduinta si cu zambet, nu face din tantar armasar si nu este niciodata mohorat sau posac. Pentru ca viata lui este partasa la lumina, nu la umbra. Cine-ar citi Paradisul lui Dante ar vedea ca e alcatuit numai din vesnica bucurie nu ca acela facut din munti de pilaf si din rauri de lapte si ca toata bucuria aceea e pura lumina.
Ceva din ea poate fi simtita in atatea clipe ale trecatoarei noastre vieti sublunare.
Cei apti pentru bucurie, si totodata vrednici de ea, stiu sa se bucure si de ceea ce, bun fiind dar firesc, trece nebagat in seama, cum ar fi sa fii sanatos sau liber, sau la casa ta. Sau ca necazurile iti ingaduie si un mic ragaz, ca ai constiinta impacata si curata sau, de ce nu, ca nu este chiar atat de rau cat ar putea sa fie. Am auzit in privinta aceasta sfada unora, ca adica a spune “bine ca nu-i mai rau” este o slabiciune, ca face jocul stapanirii, care ne vrea multumiti cu putinul pe care ni-l da, ca este o demitere de la datoria de a-ti reclama drepturile tale legitime. Numai ca acestia incurca doua planuri distincte: poti foarte bine sa ai darzenia si curajul de a lupta pentru indreptarea lucurilor si in acelasi timp sa te bucuri de ceea ce ai, gandindu-te ca barem nu te afli la vreme de razboi sau de molima, ca nu ai a te teme de zbiri, ca nu esti supus la cazne, ca ii poti, cat de cat, ocroti pe ai tai, ca traiti in iubire si in buna pace, ca ti-s copii zdraveni si voiosi, poate chiar destepti si poate chiar frumosi sau amandoua la un loc.
Si mai este o bucurie, proprie oricarui suflet bine nascut: aceea a priceperii si a puterii de a face bine si cu drag ceea ce faci, bucuria lucrului bine facut, de la un scaun pana la un poem. Ba, chiar un mare ganditor din prima jumatate a acestui veac spune ca bucuria este mai ales aceasta: semnul de la fire al unei izbanzi si al unei impliniri, al unui spor adus lumii prin faptuirea ta.
Dar pentru asta trebuie sa traiesti pe masura puterilor tale, sa-ti gasesti locul tau adevarat, sa te multumesti cu a fi ceea ce ai fost menit sa fii. Multi se instraineaza de bucurie, tocmai pentru ca se instraineaza de ei insisi.
Si, dincolo de orice bucurie anume, mai este simpla bucurie de a fi, de a te afla in lume si nu in nefiinta, de a trai, faptuind si indurand, de a simti cum se perinda, schimbatoare, anotimpurile si anii, de a fi partas la vremea ta si a vedea ce se mai intampla, cand mai bine, cand mai rau, de a trai in asa fel, incat moartea ta sa fie ca desprinderea si caderea la soroc a unui fruct copt si plin de buna samanta in viata lumii.
Bucuria nu este, asadar, o oarecare disponibilitate contingenta, ci o virtute care, cum am spus, deriva dintr-un principiu interior, activ si dinamic, putand functiona independent de ce ti-a fost dat. Fara aceasta virtute, orice si oricat ai avea, oricine ai fi, chiar si Cressus, te mananca tristetea, pustiul si uratul.
Iar oamenii care stiu si au puterea sa se bucure fac lucruri mai frumoase, raspandind in jurul lor, ca un har, bucuria.”